CE SE AFLA IN PUIUL DE LA McDonald’s?

Ati pune dimetilpolisiloxan, un agent antispumant facut din siliciu, in mancarurile d-stra de pui? Dar butylhydroquinone tertiar (TBHQ), un conservant chimic  atat de fatal ca doar cinci grame te pot ucide?
Acestea sunt doar doua din ingredientele  dintr-un pui McNugget de la McDonald’s. Doar 50% dintr-un pui McNugget este cu adevarat pui. Cealalta jumatate include derivati de porumb, zahar, agenti de dospire si ingrediente complet sintetice.
Nu exista nici o indoiala ca alimentele procesate cum ar fi cea de la McDonald’s nu face parte dintr-o dieta sanatoasa, iar eu sunt recunoscator ca niciodata nu am mancat pui McNugget. Insa multi americani nu pot spune acelasi lucru.
Acest sentiment a fost sustinut de catre judecatorul federal Robert Sweet intr-un proces impotriva lantului de restaurante in 2003: „Puii McNuggets in loc sa fie pur si simplu pui prajit intr-o tigaie, sunt o creatie McFrankenstein din diferite elemente care nu sunt utilizate de bucatarul de acasa.

Time Magazine a raportat ca judecatorul Sweet „ a pus intrebarea daca clientii au inteles riscurile consumului regulat de pui McDonald’s”
Sapte ani mai tarziu eu inca ma mai intreb daca clientii McDonald’s inteleg cu adevarat riscul consumului in mod regulat a mancarurilor de tip fast food.
Daca ati ratat documentarul lui Morgan Spurlock „Super-Size Me”, va recomand sa urmariti aceasta ilustratie din viata reala despre cat de periculos poate fi un regim alimentar excesiv de fast food.  Si excesiv este probabil mult mai putin decat va imaginati: Mancand fast food doar de doua ori pe saptamana iti dubleaza riscurile de a dezvolta rezistenta la insulina, in comparatie cu a  manca doar o data pe saptamana. (Rezistenta la insulina, unul din factorii primari de conducere din spatele celor mai multe boli din Vest, de la diabet la cancer, la boli de inima).
Adevarul este ca, mancarurile McDonald’s contin ingrediente nealimentare care pot afecta grav sanatatea d-stra. Acest lucru nu ar trebui sa fie o mare surpriza. Pana la urma, cat de sanatos poate fi ceva care nu prezinta semne de descompunere dupa ce a fost lasat pe raft mai mult de un deceniu?
Potrivit McDonald’s, nuggetii lor de pui sunt facuti din „carne alba, inveliti intr-un aluat tempura crocant. Dar, asa cum Autoritatea Organic a subliniat intr-un articol recent, acest pui este departe de ceea ce ati putea astepta.
Deci, ce sunt dimetilpolisiloxan si butylhydroquinone tertiar?

• Dimetilpolisiloxan este un tip de silicon cu proprietati antispumante folosit in produse cosmetice si intr-o varietate de alte bunuri cum ar fi Silly Putty (jucarii din plastic, cauciuc)
• Butylhydroquinone tertiar (TBHQ) este un produs pe baza de petrol cu propriertati antioxidante (poate produce in cantitati mari tumori la stomac si modificari ale ADN-ului)

TBHQ, de obicei afisat ca un “antioxidant”, este o substanta chimica sintetica cu proprietati antioxidante – nu un antioxidant natural.
TBHQ previne oxidarea grasimilor si uleiurilor, prelungind durata de depozitare a produselor alimentare procesate. Frecvent utilizat in produsele alimentare de toate tipurile, este de asemenea gasit in lacuri, lacuiri, produse pesticide, produse cosmetice, si in parfumuri pentru a reduce rata de evaporare si imbunatati stabilitatea.
La a 19-a si 21-a intalnire a lor, asociatiile de experti pentru aditivi alimentari FAO/WHO, au stabilit ca TBHQ este sigur pentru consumul uman la nivel de 0 – 0.5 mg/kg de greutate corporala. Cu toate acestea, comisia Codex a resetat mai tarziu limitele intre 100 si 400 mg/kg, in functie de alimentul in care se afla. Aceasta este ceva discrepanta in asa zisele limite „sigure”! (Guma de mestecat contine cel mai inalt nivel de TBHQ). Deci, este nivelul zero sau 400mg/kg sigur? Cine stie?
Potrivit Dictionarului de aditivi alimentari a unui Consumator, un gram de TBHQ poate provoca:

• Ameteala
• Stari de voma
• Tiuit in urechi (tinitus)
• Delir
• Senzatie de sufocare
• Lesin

Potrivit studiilor pe animale, pericolele pentru sanatate asociate cu TBHQ includ:

• Efecte hepatice la doze foarte mici
• Rezultate pozitive de mutatie de la teste in vitro pe celule de mamifere.
• Modificari biochimice la doze foarte mici
• Efecte asupra functiei de reproducere la doze mari

Vestea buna e ca nu este suspectata a fi o toxina persistenta ceea ce inseamna ca, corpul tau este probabil in masura sa o elimine, astfel incat sa nu se bioacumuleze.
Recent am comentat la modul in care produsele McDonald’s par sa ramana impenetrabile la degradare, ca si cum ar fi fost imbalmasate sa ramana in stare proaspata pentru totdeauna! Dupa ce a stat pe raft 14 ani chifla pentru hamburger inca nu prezinta vreo urma de mucegai sau macar de ofilire.
Daca cititi lista de ingrediente din aceste chifle, mumificarea aceasta misterioasa ar deveni mai putin misterioasa.

• Sulfat de calciu (ipsos din Paris)
• Carbonat de calciu (antiacide)
• Sulfat de amoniu (nociv daca este inghitit)
• Clorura de amoniu (provoaca iritatii la nivelul tractului gastro-intestinal, simptomele includ: greata, varsaturi si diaree)
• Propionat de calciu (conservant)
• Propionat de sodiu (inhibitor de mucegai)

Ca aceste alimente nu se descompun este un semn clar ca acestea nu sunt alimente reale, si nu ar trebui sa faca parte din dieta ta. (Amintiti-va intotdeauna ca produsele alimentare firesti, nutritive de promovare a sanatatii sunt alimentele „vii” si semnul distinctiv a alimentelor vii este ca acestea se vor descompune).
Punctul esential este, daca doriti sa ramaneti sanatosi si sa va pastrati copii sanatosi cel mai bine este sa evitati si mancarurile de tip fast food si alte alimente procesate, si investiti timp in gatit de la zero.
In mod ideal ati dori sa consumati alimente cat mai intregi, crude, organice sau/si cultivate local. De aceea multor oameni le place stoarcerea legumelor. Consumi alimente in stare naturala!
Cele mai multe legume au de asemenea niveluri foarte sarace in carbohidrati care perturba minim metabolismul insulinei – o alta trasatura importanta a unei diete sanatoase.
Cred de asemenea ca o sanatate optima depinde in mare masura de consumul de alimente corecte pentru tipul tau nutritional. Pentru a afla tipul tau nutritional, citeste my Nutritional Typing test
Daca sunteti dependent de fast food si de alte alimente procesate, va rog sa consultati articolul meu recent „Cum sa te dezveti in 7 pasi de alimente procesate’’
Si daca aveti copii, amintiti-va ca mancarea gatita in casa poate avea beneficii ambitioase, chiar si pentru viitorii d-stra nepoti. Este bine cunoscut acum ca schimbarile de dieta pot determina modificari epigenetice ADN-ului care pot fi transmise generatiilor viitoare.
Deci, luand decizii intelepte cu privire la alimente poate literalmente „calca in picioare” predispozitiile genetice spre boli.
Daca aveti nevoie de ajutor pentru a determina care alimente sunt sanatoase, va rugam sa revizuiti orientarile pentru cumparaturi, enumerate la sfarsitul acestui recent articol.

Topul celor mai nocive mezeluri intocmit de profesorul Mencinicopschi:

Pe vremuri de criza, cum sunt cele de acum, mezelurile sunt la cautare pentru ca sunt ieftine. Numai ca salamurile, crenvurstii sau carnatii sunt cancerigene. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist in nutritie,  a intocmit un top al celor mai daunatoare mezeluri pe care le gasim in magazine.
Le mancam cu pofta, insa de cele mai multe ori nu stim ce consumam, scrie doctormenci.ro. 14 portii de mezeluri pe luna cresc cu 78% riscul aparitiei unei forme de boala pulmonara obstructiva cronica.
Aceasta este una dintre primele cinci cauze de deces in tarile vestice, manifestandu-se prin scaderea capacitatii organismului de a mentine o concentratie normala de oxigen in sange.
1.Crenwurstii contin in cea mai mare parte MDM, adica tocatura de oase, tendoane, pielite, grasime (tot ce mai ramane din carcasa de pasare dupa ce se ia carnea) si sunt plini de bacterii care ne pot imbolnavi grav.
Salmonella, raspunzatoare de toxiinfectii alimentare si campilobacter, o bacterie care favorizeaza cancerul de stomac, sta la suprafata carcasei de pasare, pe piele.
In momentul in care carcasa este tocata, bacteriile se amesteca in toata masa produsului, care, chiar daca mai este preparat termic, ramane infectat pana la consumul propriu-zis.
2. Salamurile contin: 60% slanina si sorici, 17% carne de calitate inferioara – adica ceea ce se poate prelucra din picioare, gat – mix de condimente – sare, boia, piper sau extract de condimente – aditivi care imita gusturile condimentelor, faina de soia 20%, antioxidanti, colorant – carmin, glutamat  de sodiu (E 261), nitriti, nitrati, pasta de usturoi, zahar.
Toate acestea se amesteca in malaxoare, apoi se ambaleaza in membrane artificiale (de plastic), se zvanta si se afuma industrial intr-o camera unde, teoretic, ar trebui sa stea cel putin patru-cinci zile. In alte cazuri se adauga agent de afumare.
3. Carnatii contin carne de porc 60%, cu slanina si sorici, proteina vegetala din soia nemodificata genetic, apa 20%, sare, condimente si arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu si potasiu), antioxidanti (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potentiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoza, dextroza), colorant natural – carmin, conservanti: nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.
Nitritul de sodiu previne cresterea bacteriei ce cauzeaza botulismul, mareste timpul de valabilitate al produsului, stabilizeaza culoarea rosie a carnurilor procesate si da o aroma specifica.

Zece modalităţi in care suntem urmariti, identificati si introdusi in baze de date

Războiul împotriva terorii reprezinta un efort demarat la nivel mondial, care a impulsionat investiţii masive în industria de supraveghere globală – care acum pare a deveni un război impotriva “libertatii şi protecţiei vieţii private”. Având în vedere toate noile tehnologii de monitorizare ce sunt acum implementate, vacarmul produs de interceptarea fara mandat pare discutabila.Tărilor celor mai avansate din lume, si din punct de vedere economic si tehnologic, le este urmărita populatia, identificata si centralizata in baze de date, dintr-un colt in altul. Guvernele, ajutate de companii private, aduna un munte de informaţii cu privire la fiecare cetăţean obisnuit, care pare până acum dispus să isi dea libertatea la schimb pentru securitate. Aici sunt doar câteva dintre modurile în care matricea de date este formata:

GPS-ul

Cip-urile de poziţionare globală- GPS- apar acum peste tot, de la paşapoarte SUA, la telefoane mobile si la masini. Utilizările mai frecvente includ: urmarirea angajaţilor, precum şi toate formele de investigare privata. Apple a anuntat recent colectarea locaţiei precise a utilizatorilor de iPhone prin GPS, pentru vizualizare publică, în plus faţă de spionajul asupra utilizatorilor în diverse alte moduri.

Internet-ul

Browserele de Internet înregistreaza va fiecare miscare, creand aplicatii, cookie-uri, detaliate cu privire la activităţile dumneavoastră. S-a descoperit ca ANS-ul [Agentia nat. de securitate] are cookie-uri pe site-ul sau, care nu expiră până în 2035. Principalele motoare de căutare ştiu pe unde aţi navigat vara trecută; şi achiziţiile online sunt centralizate in baze de date, se presupune pentru utilizarea in scopuri de publicitate şi servicii pentru clienţi. Adresele IP sunt colectate şi chiar facute publice. Site-uri controversate pot fi marcate la nivel intern de către site-uri guvernamentale, cum se poate face şi redirecţionarea traficului pentru a bloca toate site-urile pe care guvernul vrea să le cenzureze. S-a recunoscut acum faptul că reţelele sociale nu oferă confidenţialitate, avand in vedere ca tehnologiile avansate sunt folosite pentru monitorizarea în timp real a utilizatorilor din reţelele sociale. Legea privind securitatea cibernetica încearcă să legalizeze colectarea şi exploatarea informaţiilor personale. IPhone-ul Apple, de asemenea, înregistreaza şi stocheaza datele de navigare. Toate acestea în ciuda opoziţiei copleşitoare a cetăţenilor fata de supravegherea cibernetica.

RFID

Uitati de cardurile de credit, care sunt urmărite cu meticulozitate, sau de cardurile de membru pentru lucruri nesemnificative precum inchirierea DVD-urilor cu filme, care necesită SSN-ul [social security number] dumneavoastră. Orice persoană are Costco, CVS, carduri pentru lanţurile de magazine, şi multe altele. “Cartelele de proximitate” RFID duc tehnica de urmărire la un nou nivel de utilizare, gama variind de la carduri de loialitate, student ID, acces fizic şi acces la reteaua de computer. Ultimele inovatii includ o pulbere de RFID, dezvoltata de Hitachi, ale carei utilizari sunt nelimitate .

Camerele de urmarire a traficului

Recunoaşterea placutelor de inmatriculare auto a fost folosita pentru a acorda automatizatia de a actiona poliţiei rutiere din Statele Unite, dar s-a dovedit ca în Anglia tehnologia are dublă utilizare, cum ar fi marcarea activiştilor, în temeiul legii privind terorismul. Poate cea mai comuna utilizare va fi de a colecta bani şi a acoperi deficitele bugetare prin amenzile date pentru greselile din trafic, dar utilizarea poate promova si tactici precum monitorizarea pietonilor.
Camerele video ale computerelor şi microfoanele

Faptul că laptop-urile – achizitionate pe buzunarul contribuabililor – le-au spionat copii din scolile publice (la domiciliu) este scandalos. Cu ani în urmă, Google a început oficial sa utilizeze “amprentarea audio” a computerului in scopuri de publicitate. Ei au accepetat să colaboreze cu ANS, cea mai dezvoltata reţea de supraveghere din lume. Companiile private de comunicaţii au fost deja expuse publicului, pentru comunicaţiile transmise catre ANS.

Acum, toate cuvintele dvs.- scrise si vorbite – fac legatura cu matricea de securitate la nivel mondial.

Supravegherea publica prin microfoane

Această tehnologie a parcurs un drum lung de la posibilitatea detectarii sunetelor de focuri de armă în zone publice, pana la realizarile din prezent, de ascultare a soaptelor cu potential periculos rostite in public. Aceasta tehnologie a fost lansata în Europa pentru a “monitoriza conversaţii” si a detecta “agresiunea verbală” în locuri publice. Sound Intelligence este un producător de tehnologie pentru analiza discursului şi site-ul lor promoveaza modul în care aceasta poate fi uşor integrata în alte sisteme.

Biometria

Cel mai popular sistem de autentificare biometrica folosit in ultimii ani a fost Recunoaşterea Iris. Principalele aplicatii sunt controlul de intrare, ATM-urile si programele Guvernului.

Recent, companiile naţionale şi guvernele au utilizat datele biometrice de autentificare, inclusiv analiza amprentelor digitale, recunoaşterea irisului, recunoaşterea vocii, sau chiar combinatii ale acestora, pentru a le implementa în dezvoltarea cărţilor naţionale de identificare.

ADN-ul

De la toate persoanele sub vârsta de 38 de ani s-a prelevat sânge, in copilarie. În Anglia, ADN-ul prelevat la testele de rutina este trimis la bazele de date secrete. Mai multe rapoarte au arătat că exista baze de date secrete ale Pentagonului, in care pastreaza ADN-ul “teroriştilor”, iar acum si ADN-ul cetăţenilor americani este centralizat in baze de date. ADN-ul digital este folosit acum şi pentru combaterea hackerilor.

Microcipurile

Parteneriatul HealthVault Microsoft şi VeriMed este incheiat in scopul de a crea microcipuri RFID implantabile. Microcipurile pentru urmărirea animalelor noastre de companie devin ceva comun si sunt promovate cu intentia de a ne face sa acceptam implantarea lor si la copiii noştri în viitor… FDA a aprobat deja aceasta tehnologie pentru oameni şi o va introduce pe piaţă ca un miracol medical, din nou, pentru siguranţa noastră!

Recunoaşterea facială

Anonimatul în public nu mai exista! S-a recunoscut folosirea tehnologiei de recunoastere faciala în cadrul evenimentelor de campanie al lui Obama, la evenimente sportive, iar mai recent la protestele G8/G20 în Canada. Aceasta tehnologie recolteaza, de asemenea, date din imaginile postate pe Facebook şi cu siguranţă va fi conectata la camerele video de urmarire a traficului.

Toate acestea duc la tehnologia de anticipare a comportamentului. Nu este suficient ca suntem identificati si ca ni se cartografiază locatia; demersurile de supraveghere din partea statului urmaresc să ştie încotro ne îndreptăm si prin intermediul profilului psihologic.

Tehnologia a fost comercializata deja pentru diverse utilizări, cum ar fi blocarea hackerilor. Se estimează că, prin intermediul acestei tehnologii, calculatoarele stiu cu o precizie de 93% unde vom fi, înainte de a face noi prima miscare. Si despre nanotehnologie se crede ca va juca un rol important, oamenii de ştiinţă folosind nanoparticule pentru a influenţa direct comportamentul şi luarea deciziilor.

Mulţi dintre noi se întreabă: Ce s-ar face cineva cu toate aceste informaţii, pentru a ne ţine sub urmărire si a ne centraliza intr-o baza de date? Se pare că cei ce ne fauresc viitorul nu au în vedere respectarea dreptului la viaţă privată, ci doar dorinţa lor de a controla toata viata noastră.

Carmin sau insecte în alimentaţie:

Carmin – colorant produs din pulberea obţinută prin zdrobirea femelei unei insecte numite: coşenilă (coccus cacti) originară din Mexic sau din ouale (gogoşi de coşenilă) acesteia; a fost folosit de secole ca un colorant natural în ţesătorii; în prezent este folosit şi în alimentaţie, în industria cărnii, sau în patiserie. Este de un galben-portocaliu, în special rosu, mov sau roz. Se mai obţine şi din planta numită cârmâz (phytolacca decandra).
Problema este că unii oameni sunt extrem de alergici la acidul carminic pe care îl contine colorantul. Acest lucru a fost remarcat în 1998 în urma unor plângeri ale pasagerilor care consumau produse alimentare continând carmin, servite în timpul călătoriilor cu avionul.
FDA a cerut rapoarte asupra acestui “colorant adăugat”, în urma plângerilor consumatorilor de produse care conţin carmin. FDA a încercat să interzică acest produs dar CSPIS a replicat că acest colorant este benefic pentru cei care sunt la o dietă ori pentru cei care au un regim de viaţă deosebit, cum ar fi: musulmanii, evreii sau vegetarienii.
În prezent carminul este ascuns sub denumiri gen “culoare adăugată” sau “colorant artificial“. Prin lege, producătorii sunt nevoiţi să tipărească pe ambalaj dacă produsul conţine carmin de provenienţă naturală (din coşenilă) sau obţinut pe cale sintetică; din păcate mulţi producatori scriu doar: “conţine carmin” (la carne tocată, jeleuri, prăjituri ş.a.). Atât FDA cât şi CSPIS declară că nu vor elimina total folosirea carminului până nu se aduc dovezi clare că reacţiile alergice de care se plâng consumatorii sunt produse de acest colorant.
Dacă veţi constata că în urma consumului de produse alimentare care conţin carmin apar reacţii alergice, adresaţi-vă medicului pentru un diagnostic corect.
Pentru sănătatea dumneavoastră, e bine să verificaţi eticheta produselor şi să le evitaţi pe cele care conţin carmin.

Iata si ce putem citi in articolul Aveţi idee din ce este făcut iaurtul Casa bună?:
Eu  nu am stiut pana azi.
Multi il mancam, multi il apreciem , dar putini stiu ce contine!
Pe langa laptele praf, emulgatori, contine si….“fructe”…in poze, pentru ca in realitate contine doar colorant natural.
Pentru a nu speria consumatorii, producatorul Danone s-a gandit sa inlocuiasca denumirea standard E120 cu numele real Coşenilă.
Coşenila este defapt o specie de gandaci din familia Dactylopius coccus (sau Coccus cacti) ce traiesc in Mexic, Peru pe anumite specii de cactusi.
Din acesti gandaci se extrage un colorant rosu aprins, ce apoi este transformat in cosenila, carmin sau acid carminic.
Producerea colorantului natural
Acesta se poate extrage doar din gandacul femela
Deoarece cererea a devenit tot mai mare odata cu interzicerea de UE si SUA a colorantilor sintetici in alimente, in tari precum Mexic sau Australia au luat nastere ferme de gandaci cosenila.
Sub invelisul alb-cenusiu ca de bumbac corpul gandacilor este rosu. Ajunse la maturitate, aprox 90 zile, femelele sunt recoltate.
Sunt ucise prin innecare in apa iar apoi sunt puse la uscare (artificiala sau solara). Cand ajung la aprox. 30% din greutate pot fi prelucrate pentru obtinerea colorantului prin strivire sau stoarcere.  In functie de cantitate si alti aditivi colorantul poate lua mai multe nuante de la violet, rosu aprins pana la orange. Pentru producere unui kg de cosenila sunt necesare aprox 100.000-150.000 de insecte.
In trecut acest colorant era folosit doar pentru colorarea tesaturilor si de catre pictori. In prezent este folosit atat in industria cosmeticelor cat si in cea alimentara.
In cosmetice, cosenila este folosita in fabricarea rujurilor, pudrelor, lipstick-urilor s.a.m.d.
In industria alimentara este folosit in fabricarea sucurilor acidulate, “naturale”(vezi Prigat) sau orice bauturi ce au la baza “fructe”. De asemenea se gaseste si in mezeluri, salamuri, carnati, carne (vezi produsele Meda), colorantii de oua, iaurt (Danone-fructe), lapte (Fulga-fructe), produse de patiserie, deserturi, gemuri, gelatina, toppinguri, diverse varietati de branza.
Recomandari:
Deoarece este extras din gandaci/insecte, toate produsele ce contin acest colorant nu sunt recomandate vegetarienilor sau oamenilor carora religia le interzice (ex musulmanii).
Nu este recomandat copiilor sau persoanelor cu hipertensiune. S-au constatat putine reactii adverse, in general alergii sau in unele cazuri aparitia astmului.
Sper ca nu v-am speriat, sincera sa fiu eu m-am speriat..dar bine ca am aflat la timp.